Un mecanism rapid de blocare/deblocare a conturilor bancare deţinute de contribuabili, astfel încât ridicarea măsurii popririi unui cont să se realizeze în cel mult câteva ore, și nu cel puțin zece zile, cum se întâmpla până acum, este prevăzut într-un act normativ apărut recent în Monitorul Oficial. Potrivit noilor dispoziţii, aplicarea popririlor se va face doar pentru suma datorată statului, restul sumelor existente în conturi urmând să rămână la dispoziţia contribuabililor. Totuşi, pentru a putea fi efectiv implementate, reglementările amintite trebuie aprobate şi la nivelul Fiscului, printr-un ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).
Extinderea modalităţilor de comunicare pe cale electronică, inclusiv între ANAF şi bănci, este inclusă în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2016, document ce modifică mai multe acte normative, printre care şi Codul de procedură fiscală.
În esenţă, prevederile aplicabile din 6 decembrie, adică momentul publicării actului în Monitorul Oficial, stabilesc implementarea unui mecanism mai rapid de comunicare în cazul înființării/ridicării popririlor, scopul fiind de a evita cazurile în care contribuabililor li s-au indisponibilizat și executat sume de bani care depășesc nivelul creanței pentru care s-a înființat poprirea.
Potrivit notei de fundamentare ce a însoţit OUG nr. 84/2016 în forma sa de proiect, activitatea contribuabililor cu conturi poprite are încă mult de suferit, în condiţiile în care organul fiscal poate deține informații cu privire la conturile bancare al căror titular este debitorul împotriva căruia s-a declanșat acțiunea de executare silită, însă nu deține şi informații cu privire la cuantumul sumelor existente în respectivele conturi bancare.
Prin urmare, organul fiscal înfiinţează, în limita creanței ce trebuia recuperată, popriri bancare asupra tuturor conturilor deținute de debitor, fiind astfel indisponibilizate toate conturile deţinute de debitori, la toate băncile. În plus, şi deblocarea conturilor se realizează cu mare întârziere, chiar şi după ce contribuabilul achită sumele datorate.
Mai mult, în cele mai multe cazuri, contribuabilii sunt nevoiţi să meargă personal la Fisc şi să solicite scrisorile de ridicare a popririi, pe care le duc ulterior la băncile unde au conturi, tocmai pentru a evita blocarea acestora un timp îndelungat.
Chiar dacă un prim pas pentru ca situaţiile expuse mai sus să nu mai fie întâlnite a fost făcut, prin apariţia OUG nr. 84/2016, este nevoie de completarea cadrului legislativ în acest sens, aspect ce se va realiza treptat. Mai exact, în cadrul ANAF va fi constituit un punct central, adică un departament de specialitate abilitat să ducă la îndeplinire masurile asiguratorii și să efectueze procedura de executare silită. Măsura va putea fi concretizată în contextul în care Codul de procedură fiscală prevede, la articolul 220, posibilitatea desemnării şi altor organe competente pentru emiterea unor acte de executare silită, pe lângă organul fiscal care administrează creanțe fiscale.
Prin urmare, pentru ca aplicarea efectivă a popririlor să se facă doar pentru sumele datorate statului, iar ridicarea popririlor să fie posibilă în câteva ore, este nevoie şi de o aprobare a noilor măsuri la nivel intern, în cadrul Fiscului. Acest lucru se va face prin emiterea unui ordin de către preşedintele ANAF, astfel că doar după intrarea acestui document în vigoare cadrul legal pentru aplicarea prevederilor menţionate va fi complet, iar contribuabilii vor putea beneficia de facilităţi.
Sursa: AvocatNet.ro
